<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="en" lang="en"> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252" /> <title>ADVERSA RES - Revista de confluente culturale</title> <meta id="keywords" lang="en" content="Arts, Paintings, Brasov, Transylvania, Romania, painters, fine art, book, essay, novel, traveling notes, philsophy, literature, poem, culture, literatura, cultura, poezie, proza, arta, pictura, Brasov, Transilvania, Romania, carti, eseu, roman, note de calatorie, filozofie " /> <meta id="description" content="Revista de informatii culturale, dezbateri, lucrari originale ale unor oameni de cultura brasoveni" /> <meta id="author" content="Cristache Gheorghiu" /> <style type="text/css"> <!-- body.matase {background-image: url('imagini/matase.gif')} body.yellow {background-color: yellow} body.banancopt {background-color: #ffffcc} body.banancrud {background-color: #eeffdd} body.banandeschis {background-color: #ffffee} body.ciel {background-color: #ccffff} body.cieldeschis {background-color: #eeffff} body.violet {background-color: #ffccff} body.violetdeschis {background-color: #ffeeff} h1, h2, h3, h4, h5, h6 {text-align:center;font-family:"arial black";font-weight:bold;color:#8B008B} h1 {font-size: xx-large} h2 {font-size: x-large} h3 {font-size: large} h4 {font-size: medium} h5 {font-size: small} h6 {font-size: x-small} p.font {font-family:arial} p.size_small {font-size:small} p.size_medium {font-size:medium} p.size_large {font-size:large} p.size_x-large {font-size:x-large} p.size_xx-large {font-size:xx-large} p.align_left {text-align:left} p.align_right {text-align:right} p.align_center {text-align:center} p.align_justify {text-align:justify} p.color_ffaa00 {color:#ffaa00} p.color_black {#000000} p.color_brown {color:#A52A2A} p.color_dDarkblue {color:#00008B} p.color_darkgreen {color:#006400} p.color_darkmagenta {color:#8B008B} p.color_darkslateblue {color:#483D8B} p.color_darkviolet {color:#9400D3} p.color_deeppink {color:#FF1493} p.color_forestgreen {color:#228B22} p.color_fuchsia {color:#FF00FF} p.color_gold {color:#FFD700} p.color_goldenrod {color:#DAA520} p.color_green {color:#008000} p.color_greenyellow {color:#ADFF2F} p.color_indigo {color: #4B0082} p.color_lightskyblue {color:#87CEFA} p.color_limegreen {color:#32CD32} p.color_magenta {color:#FF00FF} p.color_maroon {color:#800000} p.color_mediumblue {color:#0000CD} p.color_mediumorchid {color:#BA55D3} p.color_mediumpurple {color:#9370D8} p.color_navy {color:#000080} p.color_yellow {color:#FFFF00} p.color_yellowgreen {color:#9ACD32} img.left {float:left} img.right {float:right} img.w150 {width: 150px} img.w200 {width: 200px} img.w300 {width: 300px} img.w400 {width: 400px} img.p15 {padding:15px} img.margin {margin: 15px} a.three:link {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:visited {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:hover {background:#ffff66; color:#0000ff; font-size:150%} --> </style> </head> <body class="banancopt lang=RO"> <h2>Concert dedicat</h2> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Concertul de azi al Filarmonicii Bra&#351;ov este dedicat anivers&#259;rii a 20 de ani de la Revolta Muncitoreasc&#259; de la 15 noiembrie 1987. A&#351;a scrie &#238;n programul de sal&#259;. Acela&#351;i lucru l-a men&#355;ionat &#351;i prezentatoarea Petru&#355;a M&#259;niu&#355; &#238;n cuv&#226;ntul introductiv. Ea a amintit &#351;i faptul c&#259;, atunci, s-a strigat pentru prima dat&#259; &#238;n Rom&#226;nia  jos comunismul . Programul a cuprins Uvertura Coriolan de Ludwig van Beethoven, Concertul nr. 1 de Nicolo Paganini &#351;i Simfonia a III-a de Ludwig van Beethoven. Dirijor: Daisuke Soga. <br /> C&#226;rcota&#351; fiind, nu m&#259; pot ab&#355;ine de la observatia c&#259; Uvertura Coriolan, chiar dac&#259; are &#238;n subiect fapte de arme, acestea nu sunt deloc eroice, ci dimpotriv&#259;, iar stilul triumfal al lui Beethoven este prezent doar la &#238;nceput. La baza Uverturii st&#259; povestea lui Gnaesus Marcius, general roman, care &#238;&#351;i luase numele de Coriolanus, &#351;i care  dup&#259; ce fusese exilat din Roma &#238;n urma unor dispute cu noii tribuni ai poporului - se aliaz&#259; cu volscii (&#238;mpotriva c&#259;rora luptase &#351;i &#238;i &#238;nvinsese la Corioli, &#238;n 493 &#238;.C.) &#351;i se preg&#259;te&#351;te s&#259; invadeze Roma. So&#355;ia, mama &#351;i fiicele lui Coriolan &#238;l implor&#259; &#238;ns&#259; s&#259; renun&#355;e la invazie. &#206;nduio&#351;at, Coriolan se las&#259; convins, &#238;ndep&#259;rteaz&#259; trupele de Roma, dup&#259; care se sinucide. Eu nu v&#259;d nimic eroic aici. Alian&#355;a cu volscii &#238;mpotriva Romei a fost un act de tr&#259;dare, renun&#355;area la lupt&#259; o la&#351;itate, iar &#238;ndep&#259;rtarea din fa&#355;a zidurilor Romei a trupelor volscilor o nou&#259; tr&#259;dare, de data aceasta fa&#355;&#259; de noii alia&#355;i. De altfel, dup&#259; unele surse, el nu s-ar fi sinucis, ci a fost omor&#226;t de c&#259;tre volsci tocmai pentru tr&#259;darea sa. &#206;n privin&#355;a primei tr&#259;d&#259;ri, i se poate totu&#351;i acorda o circumstan&#355;&#259; atenuant&#259;. Noii tribuni ai Romei, care &#238;l expulzaser&#259;, erau plebei ce puseser&#259; m&#226;na pe putere, &#238;n timp ce Coriolan, patrician, milita pentru o Rom&#259; aristocrat&#259;. La vremea aceea, &#238;ns&#259;, no&#355;iunile de popor, na&#355;iune etc. nu aveau nici pe departe semnifica&#355;iile de azi, a&#351;a ca este foarte greu s&#259; apreciem acum comportarea oamenilor de atunci. Revenind la Uvertur&#259;, ea debuteaz&#259; cu tema triumfalist&#259; a lui Coriolan, &#238;nving&#259;torul de la Corioli, generalul care credea c&#259; nimic nu-i poate sta &#238;n cale. A doua tem&#259;, opus&#259; primei, este cea sensibil&#259;, &#238;nduio&#351;&#259;toare, a femeilor. De&#351;i pare surprinz&#259;tor, sau poate c&#259; nu este dec&#226;t o impresie de-a mea, Beethoven a avut &#351;i umor. Pe parcurs, cele dou&#259; teme nu se sus&#355;in reciproc &#238;ntr-un final apoteotic, ci  dimpotriv&#259;  fiecare &#238;n parte degenereaz&#259; p&#226;n&#259; la dispari&#355;ie. Sensibilitatea femeilor se transform&#259; &#238;n cic&#259;leal&#259;, iar emfatismul temei lui Coriolan se transform&#259; asemenea r&#259;getului unui tigru &#238;ntr-un mieunat de pisic&#259;. Acest final sugereaz&#259; perfect solu&#355;ia final&#259; &#351;i sf&#226;r&#351;itul eroului. Realizarea lui Beethoven este deci &#238;n perfect acord cu subiectul, care &#238;ns&#259; nu are nimic de-a face cu eroismul. <br /> Concertul nr. 1 pentru vioar&#259; &#351;i orchestra &#238;n Re major de Niccolo Paganini a fost interpretat de Florin Ionescu-Gala&#355;i. Compus &#238;n urm&#259; cu mai bine de 200 de ani, concertul pare ast&#259;zi a fi unul modern. Am fi tenta&#355;i s&#259; credem ca Paganini ar fi fost un previzionar. Ceva m&#259; fac&#259; &#238;ns&#259; s&#259; cred c&#259; aceast&#259; afirma&#355;ie este eronat&#259;. &#206;n timpul vie&#355;ii sale, Paganini a avut succes; chiar mare succes. &#206;nseamn&#259; c&#259; muzica lui era acceptat&#259; de publicul vremii, &#238;ntr-o m&#259;sur&#259; mai mare dec&#226;t muzica unor compozitori din zilele noastre, adep&#355;i ai noului cu orice pre&#355;. Ei nu-i cunoscuser&#259; nici m&#259;car pe Mahler, Schoenberg, sau Berg, ca s&#259; nu vorbesc de cei mai recen&#355;i. Brahms &#238;nc&#259; nu se n&#259;scuse. Epoca era cea a lui Beethoven. &#206;nseamn&#259; c&#259; cea mai apropiat&#259; compara&#355;ie este chiar Concertul pentru vioar&#259; de Beethoven. Spre deeosebire de acesta, Paganini era renumit pentru virtuozitatea sa ca violonist. El nu ar fi putut c&#226;nta &#238;ns&#259; ceva ce nu ar fi fost pe gustul publicului, indiferent de tehnica folosit&#259;. Cum &#238;ntre timp metodele de predare/&#238;nv&#259;&#355;are s-au &#238;mbun&#259;t&#259;&#355;it considerabil, exist&#259; ast&#259;zi mai mul&#355;i interpre&#355;i capabili s&#259; execute lucr&#259;ri de Paganini. &#206;nt&#226;mplarea a f&#259;cut s&#259; ascult trei interpret&#259;ri &#238;n cele dou&#259; s&#259;pt&#259;m&#226;ni premergatoare concertului despre care vorbesc &#351;i, de curiozitate, am mai ascultat dou&#259; discuri dup&#259; concert, printre care &#351;i unul interpretat de Ion Voicu. M-am convins &#238;n final c&#259; Paganini poate fi &#351;i melodios, &#238;n m&#259;sura &#238;n care interpretul &#238;&#351;i poate permite. <br /> Cu Simfonia a III-a de Beethoven programul concertului &#351;i-a respectat &#238;n sf&#226;r&#351;it dedica&#355;ia, pentru ca ea, &#238;ntr-adev&#259;r, este eroic&#259;. Chiar &#351;i dirijorul a fost &#238;n largul s&#259;u, ceea ce s-a sim&#355;it &#351;i din sal&#259;. De&#351;i n&#259;scut &#238;n Japonia, Daisuke Soga este cunoscut publicului rom&#226;nesc, deoarece a dirijat aproape toate orchestrele filarmonice din &#355;ar&#259;, iar &#238;n 1995 a sus&#355;inut chiar un turneu &#238;n Japonia cu Orchestra de Camer&#259; a Filarmonicii Bra&#351;ov. A studiat la Tokio, Bucure&#351;ti, Viena, Siena (Italia). A dirijat orchestre filarmonice din Fran&#355;a, Germania, Elve&#355;ia, Austira, Italia, Grecia, Brazilia, SUA, China &#351;i foarte multe altele. &#206;ncep&#226;nd din 2005 este dirijor principal la Tokio New City Orchestra. </b></p> <p class="font size_medium align_right color_black"><b> Cristache Gheorghiu </p> </body> </html>