<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="en" lang="en"> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252" /> <title>ADVERSA RES - Revista de confluente culturale</title> <meta id="keywords" lang="en" content="Arts, Paintings, Brasov, Transylvania, Romania, painters, fine art, book, essay, novel, traveling notes, philsophy, literature, poem, culture, literatura, cultura, poezie, proza, arta, pictura, Brasov, Transilvania, Romania, carti, eseu, roman, note de calatorie, filozofie " /> <meta id="description" content="Revista de informatii culturale, dezbateri, lucrari originale ale unor oameni de cultura brasoveni" /> <meta id="author" content="Cristache Gheorghiu" /> <style type="text/css"> <!-- body.matase {background-image: url('imagini/matase.gif')} body.yellow {background-color: yellow} body.banancopt {background-color: #ffffcc} body.banandeschis {background-color: #ffffee} body.ciel {background-color: #ccffff} body.cieldeschis {background-color: #eeffff} body.violet {background-color: #ffccff} body.violetdeschis {background-color: #ffeeff} body.banancrud {background-color: #eeffdd} h1, h2, h3, h4, h5, h6 {text-align:center;font-family:"arial black";font-weight:bold;color:#8B008B} h1 {font-size: xx-large} h2 {font-size: x-large} h3 {font-size: large} h4 {font-size: medium} h5 {font-size: small} h6 {font-size: x-small} p.font {font-family:arial} p.size_small {font-size:small} p.size_medium {font-size:medium} p.size_large {font-size:large} p.size_x-large {font-size:x-large} p.size_xx-large {font-size:xx-large} p.align_left {text-align:left} p.align_right {text-align:right} p.align_center {text-align:center} p.align_justify {text-align:justify} p.color_ffaa00 {color:#ffaa00} p.color_black {#000000} p.color_brown {color:#A52A2A} p.color_dDarkblue {color:#00008B} p.color_darkgreen {color:#006400} p.color_darkmagenta {color:#8B008B} p.color_darkslateblue {color:#483D8B} p.color_darkviolet {color:#9400D3} p.color_deeppink {color:#FF1493} p.color_forestgreen {color:#228B22} p.color_fuchsia {color:#FF00FF} p.color_gold {color:#FFD700} p.color_goldenrod {color:#DAA520} p.color_green {color:#008000} p.color_greenyellow {color:#ADFF2F} p.color_indigo {color: #4B0082} p.color_lightskyblue {color:#87CEFA} p.color_limegreen {color:#32CD32} p.color_magenta {color:#FF00FF} p.color_maroon {color:#800000} p.color_mediumblue {color:#0000CD} p.color_mediumorchid {color:#BA55D3} p.color_mediumpurple {color:#9370D8} p.color_navy {color:#000080} p.color_yellow {color:#FFFF00} p.color_yellowgreen {color:#9ACD32} img.left {float:left} img.right {float:right} img.w150 {width: 150px} img.w200 {width: 200px} img.w300 {width: 300px} img.w400 {width: 400px} img.p15 {padding:15px} img.margin {margin: 15px} a.three:link {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:visited {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:hover {background:#ffff66; color:#0000ff; font-size:150%} --> </style> </head> <body class="banancopt lang=RO"> <!-- <h2>Titlu</h2> <p class="font size_xx-large align_center">&nbsp;</p> <p class="font size_medium align_left color_forestgreen">Subtitlu</p> <p class="font size_x-smal align_left color_maroon">Capitol</p> <p class="font size_medium align_justify color_black"> <img class="left w300 p15" src="even08_1_files/MK2.jpg" alt="Foto reporter" /> <b> xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx </b></p> <p class="font size_medium align_justify">&nbsp;</p> <p class="font size_medium align_center">&nbsp;</p> --> <h2>Trivialitatea &#238;n literatur&#259;</h2> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Democra&#355;ia este un cuv&#226;nt la mod&#259; &#351;i, cum tot ce este la mod&#259; se propag&#259; f&#259;r&#259; prea mult discern&#259;m&#226;nt, m&#259; g&#226;ndeam c&#259; &#351;i tendin&#355;a aparent&#259; de democratizare a limbii literare este explicabil&#259;. Gre&#351;eam! Exist&#259; o doz&#259; de adev&#259;r aici, dar el trebuie nuan&#355;at. &#206;n primul r&#226;nd, limba nu poate avea o tendin&#355;&#259; din proprie ini&#355;iativ&#259;. Ea este influen&#355;at&#259; din afar&#259;, cu sau f&#259;r&#259; inten&#355;ii (bune sau rele), de c&#259;tre cei ce o vorbesc mai bine sau mai pu&#355;in bine. P&#226;n&#259; aici, nimic nou! Acest curent, la mod&#259; ast&#259;zi &#238;n anumite cercuri, ca tot ce este la mod&#259;, se va demoda la fel de repede precum a ap&#259;rut. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> O &#238;ncercare mai veche de vulgarizare a f&#259;cut-o &#238;nsu&#351;i academicianul Alexandru Graur, celebru &#238;n anii  60 &#351;i temut &#238;n anii  50 ai secolului trecut. El ne recomanda, spre exemplu, s&#259; folosim f&#259;r&#259; jen&#259; cuv&#226;ntul  cur , deoarece apar&#355;ine limbii rom&#226;ne naturale. Este adev&#259;rat c&#259;, &#238;n Italia, limba latin&#259; clasic&#259; a fost &#238;nlocuit&#259; cu latina vulgar&#259;, dar aceasta s-a &#238;nt&#226;mplat pe fondul dec&#259;derii civiliza&#355;iei romane, ceea ce nu are nici o leg&#259;tur&#259; cu noi, at&#226;t sub aspectul civiliza&#355;iei, c&#226;t &#351;i al dec&#259;derii, pentru simplu motiv c&#259; noi nu prea avem din ce s&#259; dec&#259;dem. Alexandru Graur, &#238;ns&#259;, &#238;n ciuda profesionalismului s&#259;u, a fost un evreu comunist cu stagiu &#238;n ilegalitate, propov&#259;duitor activ al doctrinei sovietice, scop &#238;n care, din profesor la un liceu particular evreiesc pe care tot el l-a &#238;nfiin&#355;at, devine profesor universitar, membru al Academiei Rom&#226;ne &#351;i principal diriguitor &#238;n tot ce &#238;nsemna lingvistica rom&#226;neasc&#259; a acelor ani, de&#351;i termenul de limbistic&#259;, inventat ce-i drept mai t&#226;rziu, i s-ar fi potrivit mai bine. (Tot el a f&#259;cut parte din comisia care, &#238;n 1956, l-a pus la index pe Paul Goma.) Cum cineva trebuia s&#259; fie &#238;n v&#226;rf, s-a nimerit s&#259; fie el, &#351;i nu am deloc convingerea c&#259; a fost un unicat din punct de vedere profesional. Revenind la subiect, da, este &#238;ntotdeauna mai u&#351;or s&#259; &#238;njuri &#238;ntr-o limb&#259; str&#259;in&#259;, pentru c&#259; nu sim&#355;i la fel ca cel ce o face &#238;n limba matern&#259;. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Mi-am amintit de acest personaj pentru c&#259;, de c&#226;tva timp, apar tot mai des, chiar &#238;n publica&#355;ii cu preten&#355;ii culturale, diverse texte ce se pretind a fi literare tocmai prin  curajul de a practica un stil vulgar. Expresiile licen&#355;ioase devin &#238;n mintea unor asemenea autori metafore poetice. Este adev&#259;rat c&#259; o &#238;njur&#259;tur&#259; are for&#355;&#259; expresiv&#259;, dar folosirea ei denot&#259; doar lipsa capacit&#259;&#355;ii de exprimare civilizat&#259; a autorului, iar substituirea ei &#238;n acest mod nu poate fi confundat&#259; cu talentul literar, &#238;n mod evident absent &#351;i el. Numai cineva aprioric ata&#351;at de acest stil poate renun&#355;a la spoiala de educa&#355;ie c&#259;p&#259;tat&#259; ulterior &#351;i crede c&#259;, revenind  la matc&#259; , cultiv&#259; o literatur&#259; mai autentic&#259;. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> &#206;ntr-un asemenea text, spre exemplu, o autoare ne vorbe&#351;te despre dragoste. Vorbe&#351;te foarte bine rom&#226;ne&#351;te, chiar prea bine. Confund&#259; &#238;ns&#259; vulgaritatea cu arta &#351;i, de&#351;i &#238;i repugn&#259; mitocanii care scuip&#259; pe trotuare, nu realizeaz&#259; c&#259; expresiile licen&#355;ioase scuipate asupra semenilor au un efect similar, amplificat &#238;n m&#259;sura &#238;n care intelectul lor difer&#259; de cel al trotuarului. &#206;n ton cu modul de exprimare, subiectul articolului r&#259;m&#226;ne adolescentin, &#238;n ciuda faptului c&#259; autoarea a dep&#259;&#351;it cu succes dou&#259; c&#259;s&#259;torii, care &#238;ns&#259; nu au avut consecin&#355;e asupra modului s&#259;u de g&#226;ndire. (Ea &#238;ns&#259;&#351;i ne-o spune &#238;n propriul s&#259;u text.) Dragoste? Pe aceasta &#238;nc&#259; nu a aflat-o tocmai pentru c&#259; a c&#259;utat-o cu mijloace neadecvate. &#206;n ne&#351;tiin&#355;&#259; de cauz&#259;, &#238;&#351;i scuip&#259; peste noi reful&#259;rile inevitabile unei atitudini gre&#351;ite fa&#355;&#259; de via&#355;&#259;. (Nu cultivi flori cu buldozerul.) </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Acum, am devenit mai optimist. &#350;tiu c&#259; exist&#259; riscul s&#259; fiu etichetat drept un ciudat, dar cu asta deja m-am obi&#351;nuit. Ah, n-am spus cum se face c&#259; am devenit optimst. Am citit o carte. Nu voi spune cum se nume&#351;te, pentru c&#259; nu mi-am propus s&#259;-i fac publicitate. Cartea &#238;ns&#259; merit&#259; cu prisosin&#355;&#259; s&#259; fie citit&#259; cel pu&#355;in din dou&#259; motive: este amuzant&#259; &#351;i este despre noi. Nu despre noi cei frumo&#351;i, inteligen&#355;i, buni la suflet, ospitalieri &#351;i foarte educa&#355;i, a&#351;a cum am &#238;nv&#259;&#355;at la &#351;coal&#259; c&#259; am fi, ci despre noi cei adev&#259;ra&#355;i, adic&#259; a&#351;a cum suntem. Nu spun cum; o spune autorul. &#206;n aparen&#355;&#259;, se cite&#351;te u&#351;or, pentru c&#259;, a&#351;a cum am spus, este scris&#259; &#238;ntr-o cheie umoristic&#259;. &#206;n realitate, lectura dureaz&#259; mai mult, pentru c&#259; este plin&#259; de poante ce trebuie savurate. &#206;n plus, dup&#259; fiecare capitol, este necesar&#259; o pauz&#259; de cugetare, mai scurt&#259; sau mai lung&#259;, dup&#259; caz. Cazul se refer&#259; at&#226;t la con&#355;inutul capitolelor c&#226;t &#351;i la cititor, &#351;i anume la c&#226;t timp este el dispus s&#259; aloce unor asemenea activit&#259;&#355;i. Cel mai important mi se pare faptul c&#259; vorbe&#351;te despre noi. Se spune c&#259; trebuie s&#259; &#351;tii de unde vii, pentru ca s&#259; &#351;tii &#238;ncotro te &#238;ndrep&#355;i. Corect, dar prea cunoscut &#351;i scolastic. Nu ni se potrive&#351;te nou&#259;, rom&#226;nilor de azi. A&#351; zice de aceea c&#259; mai &#238;nt&#226;i trebuie s&#259; &#351;tii unde te afli. Sigur, pe axa timpului, asta este doar o pozi&#355;ie definit&#259; de c&#259;tre trecutul pe care l-ai parcurs, numai c&#259; nu tot rom&#226;nul este dispus s&#259;-&#351;i studieze trecutul, iar atunci c&#226;nd o face re&#355;ine doar explica&#355;ii ale e&#351;ecurile sale de care &#238;ntotdeauna sunt vinova&#355;i al&#355;ii. A &#351;ti unde te afli &#238;nseamn&#259; s&#259; te compari cu ceilal&#355;i, s&#259; &#351;tii ce pozi&#355;ie ocupi printre ei, prin ce te asemeni &#351;i prin ce e&#351;ti diferit fa&#355;&#259; de ei. Abia atunci vei &#351;ti ce ai de f&#259;cut pentru ca s&#259;-&#355;i &#238;mbun&#259;t&#259;&#355;e&#351;ti pozi&#355;ia. Acest proces de auto-cunoa&#351;tere se poate face pe mai multe c&#259;i (unele deja &#238;ncercate f&#259;r&#259; succes), dintre care cea umoristic&#259; pare s&#259; ni se potriveasc&#259; ca o m&#259;nu&#351;&#259;. &#206;n materie de glume, se &#351;tie, suntem exper&#355;i (nu-i a&#351;a?), cu observa&#355;ia c&#259;  &#351;i aici - cei ironiza&#355;i sunt &#238;ntotdeauna al&#355;ii &#351;i nu noi, eventual persoane fictive, gen Bul&#259;. Iat&#259; de ce, orice &#238;ncercare de a ne cunoa&#351;te pe noi &#238;n&#351;ine este un semn de progres, un motiv de optimism. Iar cartea despre care vorbesc o face &#238;ntr-un mod savuros. Chiar &#351;i plasarea unor cuvinte licen&#355;ioase este acceptabil&#259; &#238;ntr-o oarecare m&#259;sur&#259;, de&#351;i excesul lor c&#259;tre sf&#226;r&#351;it devine iritant. Pentru calit&#259;&#355;ile ei, &#238;ns&#259;, merit&#259; toat&#259; lauda. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Am f&#259;cut mai devreme o disjunc&#355;ie &#238;ntre cele dou&#259; exemple de la care am plecat. Explica&#355;ia este lipsa mesajului &#238;n primul &#351;i, dimpotriv&#259;, caracterul instructiv al celui de al doilea. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Al doilea caz ne atrage aten&#355;ia asupra tendin&#355;ei de democratizare a literaturii. Da, din momentul &#238;n care analfabetismul a fost cvasi-eradicat, &#238;nseamn&#259; c&#259; ar trebui s&#259; existe texte pentru toate straturile sociale. Mai mult dec&#226;t at&#226;t: dac&#259; vrei s&#259; faci educa&#355;ie trebuie s&#259; cobori la nivelul celor pe care dore&#351;ti s&#259;-i educi &#351;i s&#259; le dai un ceva &#238;n plus, acceptabil de c&#259;tre ei &#351;i care s&#259;-i orienteze &#238;n alegerile lor viitoare. Orice curs de marketing, publicitate, sau propagand&#259; politic&#259; &#238;ncepe cu acest adev&#259;r elementar. Este doar un reflex al infatu&#259;rii pretin&#351;ilor educatori c&#259; literatura este unic&#259;. Nu ea este diversificat&#259; corespunz&#259;tor diversit&#259;&#355;ii societ&#259;&#355;ii, pe care nu face dec&#226;t s&#259; o reflecte. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> A&#351;a cum, &#238;n muzic&#259;, spre exemplu, al&#259;turi de muzica u&#351;oar&#259;, popular&#259;, manele, de cartier, jaz etc., exist&#259; &#351;i muzic&#259; simfonic&#259;, oper&#259;, operet&#259; etc., de ce nu ar exista &#351;i mai multe categorii de literatur&#259;? Ei bine, exist&#259;, chiar dac&#259; cei ce se autointituleaz&#259;  oameni de litere nu o recunosc. Ei se consider&#259; a fi &#351;i  oameni de cultur&#259; , pentru c&#259; a&#351;a au fost &#351;i &#238;nainta&#351;ii lor pe vremea c&#226;nd doar o elit&#259; &#351;tia s&#259; scrie &#351;i s&#259; citeasc&#259;. &#206;ntre timp lucrurile s-au schimbat. Odat&#259; cu generalizarea &#351;tiin&#355;ei de carte este de a&#351;teptat ca &#351;i literatura s&#259; se diversifice, r&#259;spunz&#226;nd astfel cerin&#355;elor fiec&#259;rei categorii sociale. Nu ne r&#259;m&#226;ne deci dec&#226;t s&#259; recunoa&#351;tem c&#259; literatura chiar face acest lucru &#351;i c&#259; genurile existente &#238;n muzic&#259; - democratizat&#259; din na&#351;tere - exist&#259; &#351;i &#238;n literatur&#259;, iar noi, vr&#226;nd-nevr&#226;nd apar&#355;inem uneia sau alteia dintre aceste categorii. Diferen&#355;a este c&#259;, &#238;n muzic&#259;, toate categoriile sunt cunoscute &#351;i recunoscute, iar organizatorii diferitelor manifest&#259;ri sunt diferi&#355;i, astfel &#238;nc&#226;t pot coexista pa&#351;nic. Singurele interferen&#355;e sunt &#238;n spa&#355;iul televiziunii publice, care vrea s&#259; &#238;mpace toate gusturile, ceea ce nu este posibil &#351;i, de aceea, toat&#259; lumea este nemul&#355;umit&#259;. &#206;n literatur&#259;, &#238;n schimb, r&#259;m&#259;&#351;i&#355;ele  centralismului democratic (poate c&#259; cea mai inept&#259; expresie posibil&#259;) se men&#355;in &#238;n mentalitatea multor  activi&#351;ti din sfera culturii, de&#351;i ei &#238;n&#351;i&#351;i apar&#355;in unor categorii diferite &#351;i, de aici, &#351;i amestecul de genuri cu preten&#355;ii de  cultur&#259; unic&#259; . Pe scurt: utilizarea unor expresii  de cartier &#238;n literatur&#259; nu schimb&#259; literatura, ci arat&#259; doar c&#259; textul respectiv apar&#355;ine genului literar  de cartier , chiar dac&#259; autorul s-a mutat dintr-un cartier periferic &#238;ntr-unul reziden&#355;ial, pe c&#259;i numai de el &#351;tiute. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Evident, literatura  de cartier m&#259; preocup&#259; mai pu&#355;in, ca s&#259; nu zic deloc. Se &#238;ntrebau &#238;n&#355;elep&#355;ii no&#351;tri  cei adev&#259;ra&#355;i - ce &#351;anse are literatura rom&#226;n&#259; s&#259; intre &#238;n marea cultur&#259; universal&#259;. Cu expresii intraductibile &#238;n nici un caz. Nu pentru c&#259; alte limbi nu ar avea asemenea expresii. Ele exist&#259;, dar sunt diferite. Ceea ce se poate traduce este doar ideea. Stilul, &#238;n schimb, dac&#259; nu poate fi elegant, atunci se adapteaz&#259; categoriei sociale c&#259;reia i se adreseaz&#259;, rezult&#226;nd un alt text ce apar&#355;ine traduc&#259;torului. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> De ce nu putem folosi cuvintele oricum? Pentru c&#259;, &#238;n afara semnifica&#355;iei lor imediate, unele cuvinte au &#351;i o &#238;nc&#259;rc&#259;tur&#259; emo&#355;ional&#259;, mai ales &#238;n cazul denumirilor anumitor p&#259;r&#355;i ale corpului uman. Pentru majoritatea obiectelor, un singur termen este suficient pentru a le desemna. Atunci &#238;ns&#259; c&#226;nd exist&#259; mai mul&#355;i termeni, fiecare dintre ei introduce o anumita nuan&#355;&#259;, motiv pentru care nu putem folosi cuvintele la &#238;nt&#226;mplare, ci o potrivit &#238;nc&#259;rc&#259;turii sentimentale dorite &#238;n contextul respectiv. Cur, fund, popou, poponea&#355;&#259;, fese, buci &#351;i altele asemenea definesc aceea&#351;i parte a corpului, dar reflect&#259; o atitudine diferit&#259; a vorbitorului fa&#355;&#259; de ea. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Acela&#351;i lucru se &#238;nt&#226;mpl&#259; &#351;i &#238;n cazul jargoanelor. Orice jargon este definit &#238;n primul r&#226;nd prin vocabularul s&#259;u. Trecerea for&#355;at&#259; a unor cuvinte dintr-un jargon &#238;ntr-altul nu va schimba mare lucru, pentru c&#259;, &#238;n ipoteza asimil&#259;rii lor &#238;n noul jargon, ele &#238;&#351;i vor pierde caracteristicile ini&#355;iale. Pe de alt&#259; parte, &#238;n jargonul surs&#259; din care au fost preluate se vor inventa alte cuvinte, pentru a le suplini pe cele pierdute. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> De ce, totu&#351;i, nu se &#238;nt&#226;mpl&#259; nou&#259; toate acestea? &#206;ncerc&#259;rile actuale de vulgarizare a limbii literare rom&#226;ne are drept cauz&#259; o anumit&#259; tendin&#355;&#259; (asta ca s&#259; m&#259; exprim eufemistic), &#238;nceput&#259; &#238;n anii comunismului &#351;i  din p&#259;cate  continuat&#259; azi, o &#238;ncercare a celor mul&#355;i de a-&#351;i impune voin&#355;a celor pu&#355;ini, &#238;ncercare provenit&#259; din neputin&#355;a primilor de a se adapta la cerin&#355;ele lumii civilizate, ceea ce le-a generat ura fa&#355;&#259; de cei ce erau deja acolo. Ura este &#238;ns&#259; un sentiment personal, ce nu poate fi transferat. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> O limb&#259; nu se dezvolt&#259; prin vulgarizare, ci prin cre&#351;terea capacit&#259;&#355;ii de exprimare. &#206;ntr-un text mai vechi, ar&#259;tam c&#259; Vasile Conta publicase un studiu &#238;n revista Convorbiri literare, &#238;ntre septembrie 1875 &#351;i martie 1876, iar apoi, &#238;n limba francez&#259;, la Bruxelles, &#238;n 1877. De&#351;i lucrarea lui Vasile Conta a mai fost publicat&#259; de c&#226;teva ori, &#238;n 1923 apare la Bucure&#351;ti o traducere &#238;n limba rom&#226;n&#259; dup&#259; versiunea francez&#259;. Evident, &#238;ntrebarea  de ce a fost nevoie de o traducere din francez&#259; &#238;n rom&#226;n&#259;, de&#351;i exista versiunea ini&#355;ial&#259; scris&#259; direct &#238;n rom&#226;n&#259;? este inevitabil&#259;. R&#259;spunsul ni-l d&#259; &#238;nsu&#351;i editorul, &#238;n nota introductiv&#259; la edi&#355;ia din 1923: <i> ...confruntarea celor dou&#259; edi&#355;ii arat&#259; sim&#355;itoare deosebiri. Textul francez este de pild&#259; mai precis, mai... La aceast&#259; superioritate a versiunii franceze contribuie f&#259;r&#259; &#238;ndoial&#259; &#351;i faptul c&#259; limba noastr&#259; era la 1875 mai pu&#355;in &#238;nc&#259; dec&#226;t ast&#259;zi (&#238;n 1923-n.a.) apropiat&#259; nevoilor g&#226;ndirii &#351;tiin&#355;ifice </i>. Limba francez&#259; i-a permis deci rom&#226;nului Vasile Conta s&#259; se exprime mai bine dec&#226;t a putut s-o fac&#259; &#238;n rom&#226;na anului 1875; &#238;n schimb, cea din 1923 le-a permis traduc&#259;torilor s-o fac&#259; &#238;ntr-o manier&#259; acceptabil&#259;, chiar &#351;i &#238;n zilele noastre. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Acesta este sensul &#238;n care se dezvolt&#259; cu adev&#259;rat o limb&#259;. Prima observa&#355;ie este evolu&#355;ia de-a dreptul impresionant&#259; a limbii rom&#226;ne &#238;n mai pu&#355;in de 50 de ani. Aceast&#259; evolu&#355;ie a continuat &#351;i continu&#259; &#351;i azi, chiar dac&#259; nu &#238;n acela&#351;i ritm. &#206;ntrebarea este &#238;ncotro? Atunci, Rom&#226;nia se afla &#238;n faza de integrare &#238;n cultura european&#259; dup&#259; perioada fanariot&#259;, &#238;n timp ce ast&#259;zi ne place s&#259; credem c&#259; ne afl&#259;m deja acolo, &#238;n Europa, iar limba evolueaz&#259; &#238;n mod normal, ca orice alt&#259; limb&#259; a unei &#355;&#259;ri civilizate. Oare? Da, dar nu f&#259;r&#259; poluatori. C&#226;t despre  Da , acesta este destul de aproximativ, dar cred c&#259; acceptabil. De ce cred &#351;i nu sunt sigur? Orice limb&#259; se afl&#259; undeva pe o scar&#259; a valorilor, de la cele mai rudimentare &#351;i p&#226;n&#259; la cele ce permit exprimarea celor mai profunde idei. Dificultatea const&#259; &#238;n subiectivismul auto-evalu&#259;rii. &#350;tim deja c&#259; limbajul &#351;i g&#226;ndirea se formeaz&#259; &#238;mpreun&#259;. Exist&#259; studii celebre &#351;i recunoscute &#238;n acest sens. Da, nu putem exprima ceea ce nu g&#226;ndim, &#351;i nu putem g&#226;ndi dec&#226;t ceea ce este exprimabil, bine&#238;n&#355;eles &#238;n limba sau limbile pe care le cunoa&#351;tem. Unde se afl&#259; limba rom&#226;n&#259; pe aceasta scar&#259;? Putem afla doar dac&#259; ne raport&#259;m la alte limbi. O bun&#259; m&#259;sur&#259; este tocmai capacitatea unei limbi de a traduce texte din alte limbi &#238;ntr-o manier&#259; direct&#259;, simpl&#259;, u&#351;or inteligibil&#259; de c&#259;tre cititorul obi&#351;nuit. Exist&#259; ceva ce am citit, sau despre care am aflat dintr-o limb&#259; str&#259;in&#259; &#351;i nu putem exprima &#238;n limba rom&#226;n&#259;? La nivelul cuno&#351;tin&#355;elor mele, nu, dar eu nu sunt chiar un erudit. Sau poate c&#259; nici m&#259;car nu am sesizat unele nuan&#355;e &#238;n textul original, tocmai din cauza cunoa&#351;terii imperfecte a acelei limbi. M-am bucurat s&#259; aflu c&#226;nd cineva mai &#238;nv&#259;&#355;at dec&#226;t mine a declarat c&#259; nu a &#238;nt&#226;mpinat nici o dificultate &#238;n traducerea unei lucr&#259;ri filozofice din german&#259; &#238;n rom&#226;n&#259;, cu observa&#355;ia c&#259; era vorba despre o lucrare mai veche &#351;i nici nu sunt sigur c&#259; nu i-a sc&#259;pat ceva ce, ne-sesiz&#226;nd, nici nu &#351;i-a propus s&#259; traduc&#259;. R&#259;m&#226;nem totu&#351;i la credin&#355;a c&#259; limba rom&#226;n&#259; este, chiar dac&#259; nu &#238;n v&#226;rf, destul de aproape de el. Problema este:  <u>&#238;ncotro o ducem?</u> . </b></p> <p class="font size_large align_right color_maroon"><b>Cristache Gheorghiu</b></p> </body> </html>