<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml" xml:lang="en" lang="en"> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252" /> <title>Nicolae Stoie, Poeziile criticilor mei - note de Cristache Gheorghiu</title> <meta id="keywords" lang="en" content="Arts, Paintings, Brasov, Transylvania, Romania, painters, fine art, book, essay, novel, traveling notes, philsophy, literature, poem, culture, literatura, cultura, poezie, proza, arta, pictura, Brasov, Transilvania, Romania, carti, eseu, roman, note de calatorie, filozofie " /> <meta id="description" content="Revista de informatii culturale, dezbateri, lucrari originale ale unor oameni de cultura brasoveni" /> <meta id="author" content="Cristache Gheorghiu" /> <style type="text/css"> <!-- body.matase {background-image: url('imagini/matase.gif')} body.yellow {background-color: yellow} body.banancopt {background-color: #ffffcc} body.banandeschis {background-color: #ffffee} body.ciel {background-color: #ccffff} body.cieldeschis {background-color: #eeffff} body.violet {background-color: #ffccff} body.violetdeschis {background-color: #ffeeff} body.banancrud {background-color: #eeffdd} h1, h2, h3, h4, h5, h6 {text-align:center;font-family:"arial black";font-weight:bold;color:#8B008B} h1 {font-size: xx-large} h2 {font-size: x-large} h3 {font-size: large} h4 {font-size: medium} h5 {font-size: small} h6 {font-size: x-small} p.font {font-family:arial} p.size_small {font-size:small} p.size_medium {font-size:medium} p.size_large {font-size:large} p.size_x-large {font-size:x-large} p.size_xx-large {font-size:xx-large} p.align_left {text-align:left} p.align_right {text-align:right} p.align_center {text-align:center} p.align_justify {text-align:justify} p.color_ffaa00 {color:#ffaa00} p.color_black {#000000} p.color_brown {color:#A52A2A} p.color_dDarkblue {color:#00008B} p.color_darkgreen {color:#006400} p.color_darkmagenta {color:#8B008B} p.color_darkslateblue {color:#483D8B} p.color_darkviolet {color:#9400D3} p.color_deeppink {color:#FF1493} p.color_forestgreen {color:#228B22} p.color_fuchsia {color:#FF00FF} p.color_gold {color:#FFD700} p.color_goldenrod {color:#DAA520} p.color_green {color:#008000} p.color_greenyellow {color:#ADFF2F} p.color_indigo {color: #4B0082} p.color_lightskyblue {color:#87CEFA} p.color_limegreen {color:#32CD32} p.color_magenta {color:#FF00FF} p.color_maroon {color:#800000} p.color_mediumblue {color:#0000CD} p.color_mediumorchid {color:#BA55D3} p.color_mediumpurple {color:#9370D8} p.color_navy {color:#000080} p.color_yellow {color:#FFFF00} p.color_yellowgreen {color:#9ACD32} img.left {float:left} img.right {float:right} img.w150 {width: 150px} img.w200 {width: 200px} img.w300 {width: 300px} img.w400 {width: 400px} img.p15 {padding:15px} img.margin {margin: 15px} a.three:link {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:visited {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:hover {background:#ffff66; color:#0000ff; font-size:150%} --> </style> </head> <body class="banandeschis lang=RO"> <!--  &#259; ^ &#350; _ &#351;  &#350;  &#351; b &#354; c &#355;  &#354;  &#355; &#206; &#238; &#226;  &#8222;  &#8221;  &8218;  &#8217; - &#8211; &#230; &#203; &#235; &#214; &#246; P &#326; Q &#327; &#220; &#252; -----------------------------------------  &Atilde  &atilde &Acirc &acirc &Icirc &icirc ----------------------------------------- Din OpenSource  &#536;  &#537;  &#538;  &#539; <p class="font size_medium align_left color_forestgreen"><b> Data. Locatia </b> <h3> Evenimentul </h3> </p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> p class="font size_medium align_justify color_black"><b> <a href="even09_1_foto/poza.jpg" target="new_AB"><img class="left w300 p15" src="even09_1_foto/poza.jpg" border=0 alt="Foto reporter" /></a> xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx <br /><br /> <i> <u> xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx </b></p> <p class="font size_medium align_justify">&nbsp;</p> --> <p class="font size_medium align_left color_forestgreen"> Note de lectur&#259; <h3> Nicolae Stoie  Poeziile criticilor mei</h3> <h4>Editura Gens Latina, Alba Iulia, 2011 </h4> </p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> <br /><br /> Pe Nicolae Stoie &#238;l &#351;tiam poet. Nu sunt un exeget al domeniului, a&#351;a c&#259; nu am cutezat niciodat&#259; s&#259; spun despre poeziile sale c&#259; ar fi bune sau nu. Am considerat doar c&#259; unele &#238;mi plac mai mult, iar altele mai pu&#355;in (nu puteau fi toate la fel), de&#351;i exista riscul ca cele ce mi-au pl&#259;cut mie s&#259; fie considerate minore de c&#259;tre al&#355;ii &#351;i, invers, cele considerate bune de c&#259;tre exege&#355;i s&#259;-mi fi sc&#259;pat mie. Riscurile neofitului! <br /><br /> La prima vedere, cel mai recent volum al s&#259;u m-a surprins prin faptul c&#259; poezia reprezint&#259; mai pu&#355;in de 40 la sut&#259; din volum. S&#259; fi trecut Nicolae Stoie la proz&#259;? O parte din dilem&#259; se ridic&#259; &#238;nc&#259; de la primul capitol, un fel de &#8222;Cuv&#226;nt &#238;nainte&#8221;, intitulat &#8222;Semn de b&#259;tr&#226;ne&#355;e&#8221;, unde autorul &#238;nsu&#351;i declar&#259;: &#8222;. . . a te &#238;ncumeta s&#259;-&#355;i recite&#351;ti propriile-&#355;i c&#259;r&#355;i cu (recunoscuta sau nu) inten&#355;ie de a descoperi dac&#259; nu cumva, totu&#351;i, ai fost (cineva, n.n.) este, orice s-ar zice, un semn de b&#259;tr&#226;ne&#355;e&#8221;. Explica&#355;ia este simpl&#259;: Nicolae Stoie tocmai a &#238;mplinit &#351;aptezeci de ani. (Felicit&#259;ri, LA MUL&#354;I ANI &#351;i multe poezii.) &#206;l &#238;ncearc&#259; un foarte scurt moment de nostalgie pe o jum&#259;tate de fraz&#259;, pentru ca, &#238;n a doua jum&#259;tate, s&#259;-&#351;i aminteasc&#259; de Axel Munthe, care a scris Cartea de la San Michele la 71 de ani. Mi-a&#351; aminti &#351;i eu c&#259; Axel Munthe a fost medic, iar cartea sa este autobiografic&#259; &#351;i, &#238;n consecin&#355;&#259;, n-ar fi putut s-o scrie &#238;n tinere&#355;e, dar con&#355;inutul c&#259;r&#355;ilor &#238;n care autorul are ceva de spus este un alt subiect. <br /><br /> Citatul de mai sus ar are &#238;ns&#259; un &#238;nceput l&#259;muritor asupra dilemei lui Nicolae Stoie. Iat-l: &#8222;C&#226;nd cel mai important excurs critic asupra literaturii rom&#226;ne, semnat de o autoritate critic&#259; unanim recunoscut&#259; (Nicolae Manolescu: Istoria critic&#259; a literaturii rom&#226;ne) nu te men&#355;ioneaz&#259;, . . .&#8221; Aceasta era deci suferin&#355;a poetului, c&#259; nu l-a men&#355;ionat Nicolae Manolescu &#351;i, ca o consecin&#355;&#259;, ceea ce &#238;mi p&#259;rea a fi proz&#259;, sunt trei capitole menite s&#259;-i confirme valoarea: <br /> - &#8222;Criticii &#351;i comentariile lor&#8221;  extrase din presa timpului; <br /> - &#8222;&#206;n loc de postfa&#355;&#259;&#8221;  un amplu interviu publicat &#238;n 2009, pe care &#238;l reproduce acum &#238;n propria-i carte; <br /> - &#8222;Trimiteri bibliografice&#8221;  men&#355;ion&#259;ri &#238;n pres&#259; ale c&#259;r&#355;ilor sale, precum &#351;i a unor articole din diferite publica&#355;ii periodice. <br /><br /> Recunosc, &#238;ncercarea este un semn de b&#259;tr&#226;ne&#355;e. Am &#238;ns&#259; elemente &#238;ncurajatoare. Nicolae Manolescu nu este &#8222;o autoritate critic&#259; unanim recunoscut&#259;&#8221;, a&#351;a cum &#238;l m&#259;gule&#351;te Nicolae Stoie. Eu unul nu sunt printre dintre admiratorii s&#259;i, iar titlul emisiunii sale &#8222;Profesiunea mea, cultura&#8221; mi-a dezv&#259;luit o persoan&#259; ce are o p&#259;rere foarte &#238;ngust&#259; despre cultur&#259;, adept al ideii penibile &#8222;ce &#351;tiu eu este cultur&#259;, ce nu &#351;tiu sunt fleacuri&#8221;. Faptul c&#259; cineva lucreaz&#259; &#238;ntr-un domeniu apar&#355;in&#226;nd Ministerului Culturii nu-i confer&#259; &#351;i eticheta de om de cultur&#259;, doar pentru c&#259; . . . &#351;tie s&#259; bat&#259; la tobe, spre exemplu. Cultura este o no&#355;iune prea larg&#259; pentru a putea fi cuprins&#259; &#238;n mintea unui singur om, cu at&#226;t mai pu&#355;in &#238;n cea a unui cititor de pove&#351;ti. La primul nivel, ea se nume&#351;te cultur&#259; general&#259; &#351;i nu cred c&#259; poate fi numit om de cultur&#259; cineva care nu este capabil s&#259; r&#259;spund&#259; la m&#259;car cinci din zece &#238;ntreb&#259;ri dintre cele pe care ar fi trebuit s&#259; fi &#238;nv&#259;&#355;at la liceu, dar pe care le consider&#259; ast&#259;zi fleacuri, fiindc&#259; nu le-a &#238;n&#355;eles. La urm&#259;torul nivel, pretendentul la titlul de om de cultur&#259; ar trebui s&#259; caute r&#259;spunsuri la probleme cu mult mai dificile dec&#226;t cele din liceu. Schumann spunea c&#259; cel mai r&#259;u pentru un muzician este asculte recomand&#259;rile unui prost. Desigur, Nicolae Manolescu nu este a&#351;a ceva, dar asta nu &#238;nseamn&#259; c&#259; trebuie s&#259; credem tot ceea ce spune. Ca toate celelalte, literatura se democratizeaz&#259; &#351;i ea, iar sfera ei de cuprindere este cu mult prea larg&#259; pentru o singur&#259; persoan&#259;, fie ea &#351;i foarte cult&#259;. <br /><br /> &#206;n consecin&#355;&#259;, am revenit la ceea ce am considerat a fi partea principal&#259; a c&#259;r&#355;ii, poezia. Judec&#226;nd dup&#259; titlu, &#8222;Poeziile criticilor mei&#8221;, am fi &#238;ndrept&#259;&#355;i&#355;i s&#259; credem c&#259; toate sunt dedicate unor persoane anume. Unele chiar &#351;i sunt &#238;n mod explicit, adic&#259; declarat. Pentru altele putem presupune persoana vizat&#259; sau m&#259;car categoria din care face parte. Altele &#238;ns&#259; r&#259;m&#226;n f&#259;r&#259; adres&#259; &#351;i, atunci, r&#259;m&#226;ne s&#259; ne mul&#355;umim cu frumse&#355;ea poeziei ca atare. Trebuie s&#259; recunosc c&#259;, mie, acestea mi-au pl&#259;cut mai mult, datorit&#259; probabil unor metafore, pe care le-am &#238;n&#355;eles, cu precizarea de la &#238;nceput: nu sunt Nicolae Manolescu. <br /> <br />&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;laptele ce&#355;ii d&#259;-n foc <br />&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;peste florile tufei de hri&#351;c&#259; <br />&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;la ceasul c&#226;nd zorile <br />&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;jarul pe zare &#351;i-l mi&#351;c&#259; <br /><br /> N-o fi prea modern&#259;, dar acest &#8222;defect&#8221; tinde s&#259; devin&#259; o calitate. <br /><br /> &#206;n ceea ce &#238;l prive&#351;te pe domnul Nicolae Stoie &#238;l asigur c&#259; cititorii &#351;i nu criticii - prieteni sau mai-pu&#355;in-prieteni - &#238;i stabilesc locul &#238;n ierarhia poe&#355;ilor. Literatura, arta, muzica sunt forme de comunicare cu mijloace specifice. Comunicarea presupune o surs&#259;, autorul, un canal de comunicare &#351;i un destinatar. Evident, presupunem c&#259; autorul este o persoan&#259; care are ceva de spus, destinatar fiind cel care urmeaz&#259; s&#259; recep&#355;ioneze mesajul, cu condi&#355;ia ca acesta, mesajul, s&#259; nu fi fost deteriorat pe parcurs, adic&#259; pe canalul de comunicare. Contrar unor opinii pl&#259;p&#226;nde, destinatar nu poate fi oricine, ci doar cineva cu sim&#355;ire, cuno&#351;tin&#355;e &#351;i preocup&#259;ri asem&#259;n&#259;toare cu ale autorului. De aceea, preten&#355;ia unor critici &#8222;atotcunosc&#259;tori&#8221; de a se pronun&#355;a &#238;n orice domeniu pe baza criteriilor lor &#238;nguste nu mai este posibil&#259; de c&#226;teva sute bune de ani. <br /><br /> Exist&#259; deci &#351;anse. Succes! <br /><br /> Cristache Gheorghiu<br /> Brasov, 23 decembrie 2010 </b></p> </body> </html>