<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Strict//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-strict.dtd"> <html> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=windows-1252" /> <title>ADVERSA RES - Revista de confluente culturale</title> <meta id="keywords" lang="en" content="Arts, Paintings, Brasov, Transylvania, Romania, painters, fine art, book, essay, novel, traveling notes, philsophy, literature, poem, culture, literatura, cultura, poezie, proza, arta, pictura, Brasov, Transilvania, Romania, carti, eseu, roman, note de calatorie, filozofie " /> <meta id="description" content="Revista de informatii culturale, dezbateri, lucrari originale ale unor oameni de cultura brasoveni" /> <meta id="author" content="Cristache Gheorghiu" /> <style type="text/css"> <!-- body.matase {background-image: url('imagini/matase.gif')} body.yellow {background-color: yellow} body.banancopt {background-color: #ffffcc} body.banandeschis {background-color: #ffffee} body.ciel {background-color: #ccffff} body.cieldeschis {background-color: #eeffff} body.violet {background-color: #ffccff} body.violetdeschis {background-color: #ffeeff} body.banancrud {background-color: #eeffdd} h1, h2, h3, h4, h5, h6 {text-align:center;font-family:"arial black";font-weight:bold;color:#8B008B} h1 {font-size: xx-large} h2 {font-size: x-large} h3 {font-size: large} h4 {font-size: medium} h5 {font-size: small} h6 {font-size: x-small} p.font {font-family:arial} p.size_small {font-size:small} p.size_medium {font-size:medium} p.size_large {font-size:large} p.size_x-large {font-size:x-large} p.size_xx-large {font-size:xx-large} p.align_left {text-align:left} p.align_right {text-align:right} p.align_center {text-align:center} p.align_justify {text-align:justify} p.color_ffaa00 {color:#ffaa00} p.color_black {#000000} p.color_brown {color:#A52A2A} p.color_dDarkblue {color:#00008B} p.color_darkgreen {color:#006400} p.color_darkmagenta {color:#8B008B} p.color_darkslateblue {color:#483D8B} p.color_darkviolet {color:#9400D3} p.color_deeppink {color:#FF1493} p.color_forestgreen {color:#228B22} p.color_fuchsia {color:#FF00FF} p.color_gold {color:#FFD700} p.color_goldenrod {color:#DAA520} p.color_green {color:#008000} p.color_greenyellow {color:#ADFF2F} p.color_indigo {color: #4B0082} p.color_lightskyblue {color:#87CEFA} p.color_limegreen {color:#32CD32} p.color_magenta {color:#FF00FF} p.color_maroon {color:#800000} p.color_mediumblue {color:#0000CD} p.color_mediumorchid {color:#BA55D3} p.color_mediumpurple {color:#9370D8} p.color_navy {color:#000080} p.color_yellow {color:#FFFF00} p.color_yellowgreen {color:#9ACD32} img.left {float:left} img.right {float:right} img.w150 {width: 150px} img.w200 {width: 200px} img.w300 {width: 300px} img.w400 {width: 400px} img.p15 {padding:15px} img.margin {margin: 15px} a.three:link {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:visited {background:#ffff00; color:#0000ff} a.three:hover {background:#ffff66; color:#0000ff; font-size:150%} --> </style> </head> <body class="ciel lang=RO"> <h2>Din haos, Doamne. . . Pardon! </h2> <p class="font size_medium align_center color_black"><b> Cristache Gheorghiu </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> &#206;n antichitate, lumea &#238;nv&#259;&#355;a&#355;ilor era cu mult mai omogen&#259; dec&#226;t acum, ceea ce este firesc, dac&#259; avem &#238;n vedere c&#259; &#351;i volumul cuno&#351;tin&#355;elor despre natur&#259; era cu mult mai mic. Pe frontonul Academiei lui Platon scria:  Cine nu cunoa&#351;te geometrie s&#259; nu intre aici . Chiar &#351;i mai aproape de zilele noastre, asemenea g&#226;nduri &#238;l preocupau &#351;i pe Schopenhauer c&#226;nd afirma c&#259; "cine vrea s&#259; fac&#259; filozofie serioas&#259; e bine s&#259; ad&#226;nceasc&#259; m&#259;car o &#351;tiin&#355;&#259; exact&#259;". Explica&#355;ia o primim de la Kant:  Adep&#355;ii ei (ai filozofiei) se &#238;mpu&#355;ineaz&#259;, c&#259;ci cei ce sunt destul de &#238;nzestra&#355;i pentru a se afirma &#238;n alte &#351;tiin&#355;e, nu par a fi dispu&#351;i s&#259;-&#351;i pun&#259; &#238;n joc reputa&#355;ia &#238;ntr-o disciplin&#259; &#238;n care oricine, chiar dac&#259; este ne&#351;tiutor &#238;n toate celelalte domenii, se &#238;ncumet&#259; s&#259; rosteasc&#259; o judecat&#259; definitiv&#259;". </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Da, treptat, din domeniu general al cunoa&#351;terii, s-au desprins a&#351;a numitele &#351;tiin&#355;e mai mult sau mai pu&#355;in exacte, ba chiar &#351;i alte domenii, ce n-au aspirat la titlul de &#351;tiin&#355;e, dar nu au mai acceptat s&#259; fie tratate  la gramad&#259; , ci &#351;i-au definit c&#226;t au putut de clar propriul domeniu. Nici Creatorul Suprem n-a procedat altfel. El a separat lumina de &#238;ntuneric, p&#259;m&#226;ntul de ape &#351;i a&#351;a mai departe, deci mai &#238;nt&#226;i a delimitat &#351;i abia apoi a creat, iar ceea ce exista &#238;nainte de delimitare se numea haos. G&#226;ndirea uman&#259; nu a separat, ci a desprins mici por&#355;iuni, pe m&#259;sur&#259; ce a &#238;nceput s&#259; le cunoasc&#259;. Rezult&#259; c&#259; ceea ce i-a r&#259;mas filozofiei este &#238;nc&#259; &#238;n stare de haos? Glumesc, desigur! </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Pitagora, Aristotel &#351;i al&#355;ii ca ei au intrat &#238;n istorie ca matematicieni, de&#351;i au consacrat cu mult mai mult timp din activitatea lor filozofiei. Ast&#259;zi, ideile lor filozofice ni se par cel pu&#355;in ciudate. Ne putem deci &#238;ntreba:  dac&#259; asemenea min&#355;i luminate au g&#226;ndit filozofic gre&#351;it, la ce ne putem a&#351;tepta de la filozofii de azi, care au devenit astfel doar pentru c&#259;, la &#351;coal&#259;, au avut note proaste la matematic&#259; ? </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> &#206;n literatur&#259; situa&#355;ia nu este cu mult diferit&#259; fa&#355;&#259; de filozofie. R&#259;m&#226;ne s&#259; ne &#238;ntreb&#259;m ce a mai r&#259;mas aici dup&#259; desprinderea tuturor disciplinelor specializate. Amorul? Chiar &#351;i &#238;n aceast&#259; privin&#355;&#259;, psihanaliza tinde s&#259;-&#351;i revendice domeniul. C&#226;t despre partea mai concret&#259;, judec&#226;nd dup&#259; sufix, sexologia aspir&#259; la &#351;tiin&#355;&#259;. Iar&#259;&#351;i glumesc, de&#351;i &#238;ntrebarea r&#259;m&#226;ne. Interesant este c&#259;, pe m&#259;sur&#259; ce domeniul se micsoreaz&#259;, num&#259;rul  speciali&#351;tilor cre&#351;te. Vorbim din ce &#238;n ce mai mult despre din ce &#238;n ce mai pu&#355;in. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> &#206;ntr-adev&#259;r, explozia de publica&#355;ii ce invadeaz&#259; libr&#259;riile, ca s&#259; nu mai vorbesc despre Internet, este at&#226;t de mare, &#238;nc&#226;t pune cititorul &#238;ntr-o mare &#238;ncurc&#259;tur&#259;:  cum s&#259; afle ce carte merit&#259; citit&#259;? , fiindc&#259; pe toate nu le poate nici m&#259;car inventaria. Unele libr&#259;rii mari, dispun de personal suficient de calificat &#351;i reu&#351;esc s&#259; organizeze inteligent c&#259;r&#355;ile &#238;n rafturi, dup&#259; ce  mai &#238;nt&#226;i  le-au selectat pe cele acceptabile, astfel &#238;nc&#226;t cump&#259;r&#259;torul este c&#226;t de c&#226;t ghidat c&#259;tre zona lui de interes. Din nefericire, ace&#351;ti librari, nu numai c&#259; sunt pu&#355;ini, dar chiar &#351;i ei, fiind &#238;n primul r&#226;nd comercian&#355;i, au ca prim obiectiv volumul v&#226;nz&#259;rilor. &#350;i cum statistica ne arat&#259; c&#259; subcultura este cu mult mai r&#259;sp&#226;ndit&#259; &#238;n r&#226;ndul popula&#355;iei dec&#226;t cultura autentic&#259;, rezult&#259; c&#259; orice librar va oferi cu prec&#259;dere ceea ce se caut&#259;, &#351;i nu ceea ce ar trebui. Constatam printre altele c&#259; ocultismul are ast&#259;zi mai mult&#259; c&#259;utare ca oric&#226;nd. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Editurile ar putea fi un mijloc mai eficient de orientare, dac&#259; m&#259; g&#226;ndesc la cele de stil vechi, c&#259;rora autorii le &#238;ncredin&#355;au manuscrisele, iar ele le acceptau doar dac&#259; se &#238;ncadrau &#238;n profilul lor &#351;i &#238;ndeplineau anumite exigen&#355;e. &#206;n acest caz, pl&#259;teau drepturile de autor &#351;i se &#238;ngrijeau de tiparirea &#351;i difuzarea c&#259;r&#355;ilor, recuper&#226;ndu-&#351;i astfel investi&#355;ia cu un profit mai mic sau mai mare, dup&#259; inspira&#355;ia ce au avut-o accept&#226;nd unii autori &#351;i  &#238;n mod necesar  resping&#226;ndu-i pe al&#355;ii. Este un basm de demult, pentru c&#259; &#238;n zilele noastre asemenea edituri nu mai exist&#259;. Puzderia celor m&#259;runte cuprinde doar intermediari &#238;ntre autori &#351;i tipografii, public&#259; orice, pentru c&#259; toate cheltuielile sunt suportate de c&#259;tre autori. Num&#259;rul celor ce doresc s&#259; fie publica&#355;i este destul de mare, astfel &#238;nc&#226;t acest gen de afacere este &#238;nc&#259; prosper. R&#259;m&#226;ne &#238;ntrebarea dac&#259; numele de  editur&#259; pentru asemenea firme mai este sau nu adecvat. Editurile mari sunt fie specializate (de ex. TEORA), fie public&#259; doar autori clasici, fie c&#259; servesc un grup restr&#226;ns de autori-beneficiari. &#206;mi amintesc cum, &#238;ntr-un cerc literar, un autor cu mai multe c&#259;r&#355;i publicate povestea spre amuzamentul (credea el) ascult&#259;torilor c&#259; a trebuit s&#259; dea mai multe telefoane la editur&#259;, deoarece &#238;ncadraser&#259; ultima lui carte &#238;n categoria lucr&#259;rilor &#351;tiin&#355;ifice, de&#351;i era un roman. Eroarea se datora titlului, ce inducea un astfel de con&#355;inut. Rezult&#259; c&#259; nimeni nu citise manuscrisul, de&#351;i cartea era aproape finalizat&#259;. Mai trist&#259; era constatarea c&#259; autorului &#238;i lipsea perspicacitatea necesar&#259; s&#259;-&#351;i dea seama c&#259; se f&#259;cea de r&#226;s. Asta &#238;n timp ce autori altor manuscrise primesc de la aceea&#351;i editur&#259; r&#259;spuns negativ imediat, &#238;nainte ca cineva s&#259; le fi r&#259;sfoit. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Teoretic, rolul de orientare a cititorul ar trebui s&#259; revin&#259; criticii literare, dar aceasta nu func&#355;ioneaz&#259; practic. O dovede&#351;te faptul c&#259; revistele de critic&#259; literar&#259; sunt printre cele mai pu&#355;in citite. Cauza este evident&#259; &#351;i const&#259; &#238;n lipsa de &#238;ncredere &#238;n mesajele transmise. Uneori, atunci c&#226;nd caut explica&#355;ia unui fenomen &#351;i doresc s&#259; evit subiectivismul, comut &#238;n alt domeniu, &#238;ncerc acolo s&#259;-mi explic mecanismele de func&#355;ionare, dup&#259; care revin &#238;n domeniul ini&#355;ial &#351;i verific &#238;n ce m&#259;sur&#259; constat&#259;rile f&#259;cute mai sunt valabile. Am luat pentru acest caz fotbalul, la care, nu-i a&#351;a, ne pricepem cu to&#355;ii. Aici exist&#259; trei categorii de speciali&#351;ti: sportivi, ziari&#351;ti &#351;i simpatizan&#355;i. Rolul criticii revine ziari&#351;tilor. Spre deosebire de literatur&#259;, cele trei categorii sunt distincte, motiv pentru care ziari&#351;tii pot fi obiectivi, cel pu&#355;in din acest punct de vedere. Criticii literari, &#238;ns&#259;, sunt recruta&#355;i dintre scritori sau fo&#351;ti aspiran&#355;i la a&#351;a ceva, asfel &#238;nc&#226;t aprecierile lor sunt adesea pro domo. Cititorul, a c&#259;rui inteligen&#355;&#259; o dep&#259;&#351;e&#351;te adesea pe cea a criticului, sesizeaz&#259; trucul &#351;i respinge mesajul. Iar dac&#259; a fost p&#259;c&#259;lit odat&#259;, a doua oar&#259; va fi cu mult mai reticent. Luat&#259; ca simpl&#259; publicitate, critica literar&#259; este de asemenea &#238;n suferin&#355;&#259; &#351;i voi exemplifica tot prin sport: cea mai eficient&#259; publicitate pentru fabrican&#355;ii de schiuri o fac schiorii, atunci c&#226;nd, la sf&#226;r&#351;itul cursei, ace&#351;tia arat&#259; ostentativ aparatelor de filmat marca schiurilor folosite. &#206;ntrebarea este:  de ce schiorul este credibil &#351;i criticul literar nu? R&#259;spunsul este mai mult dec&#226;t evident: schiorul &#351;i-a dovedit competen&#355;a. &#206;n plus, el nu-&#351;i face reclam&#259; sie&#351;i, ci fabricantului de schiuri. Diviziunea muncii este, &#238;ns&#259;, un concept &#238;nc&#259; ne&#238;n&#355;eles &#238;n domeniul pe care unii &#238;l numesc cultur&#259;. </b></p> <p class="font size_medium align_justify color_black"><b> Iar pentru ca tortul nostru, fie &#351;i f&#259;cut din m&#259;m&#259;lig&#259;, s&#259; aib&#259; o cirea&#351;&#259;, iat-o: Filiala Bra&#351;ov a Uniunii Scriitorilor din Rom&#226;nia a acordat &#238;n 2007 premiul pentru &#238;ntreaga activitate celui ce, p&#226;n&#259; &#238;n 1989, a supervizat din punct de vedere politic activitatea cultural&#259; bra&#351;ovean&#259;. Tribut de recuno&#351;tin&#355;&#259; pentru unii, moment penibil pentru al&#355;ii. Avas&#259;m cu spatele &#238;nainte, privind cu nostalgie &#238;napoi. Desigur, nu to&#355;i! Ar trebui s&#259; &#238;nchei cu o concluzie. Oare? <i>A bon entendeur, salut!</i>, de&#351;i trebuie s&#259; recunosc c&#259; orientarea &#238;n haos este dificil&#259;. Apropo, ce-a&#355;i mai citit &#238;n ultimul timp? </b></p> <p class="font size_medium align_center">&nbsp;</p> </body> </html>